Sunt băieţii mai fericiţi decât fetele?

Într-un amplu raport publicat de Organizaţia Naţională a Sănătăţii s-a discutat problema fericirii în rândul adolescenţilor şi s-a pus indirect întrebarea dacă băieţii sunt mai fericiţi decât fetele. Conform raportului, 200.000 de tineri din 42 de ţări europene şi nord-americane au fost supuşi unor întrebări menite să evidenţieze diferenţele de gen în funcţie de naţionalitate. Cercetarea efectuată înte 2013 şi 2014 a evidenţiat, de exemplu, că adolescenţii polonezi şi belgieni sunt printre cei mai nefericiţi din Europa. Mai mult, adolescentele de 15 ani din Franţa, Polonia şi Marea Britanie sunt cele care întregistrează cea mai scăzută satisfacţie în raport cu viaţa.

Per total, băieţii din eşantion au arătat nivele mai mari de satisfacţie a vieţii decât fetele, chit că s-a demonstrat că aceştia fumează mai des, consumă alcool mai des şi se bat mai des decât fetele. Excepţie notabilă e Groenlanda, ţară în care 53% din fete şi 51% dintre băieţi au afirmat că fumează cel puţin săptămânal. În rândul băieţilor de 15 ani, ţările cu cel mai mare consum de alcool sunt Croaţia, Bulgaria, Malta şi Italia. Media consumului de alcool în rândul adolescenţilor din aceste ţări este de 16% în cazul băieţilor şi 9% în cazul fetelor. Consumul de marihuana printre adolescenţi este cel mai ridicat în Canada şi Franţa (15%).

Alte statistici din raport arată că băieţii din ţările blocului est-european au mai multe relaţii sexuale decât cei din alte ţări. În Bulgaria – de exemplu – 40% din băieţii de 15 ani şi 21% dintre fete au declarat că întreţin relaţii sexuale. În Albania discrepanţa dintre băieţi şi fete este mai mare, cu 39% dintre băieţi şi doar 2% dintre fetele de 15 ani declarând că întreţin relaţii sexuale.

Raportul Organizaţiei Naţionale a Sănătăţii afirmă că fetele au o stimă de sine mai scăzută decât băieţii şi că au concepţii negative în raport cu imaginea lor de sine. Deşi se angajează mai rar decât băieţii în situaţii de risc, fetele se simt mai nefericite decât aceştia. De luat în considerare mai mulţi factori care contribuie la perceperea aceastei imagini de sine negative: predispoziţia fetelor de a pune accent pe felul în care arată, presiunea socială exercitată asupra lor în şcoală în vederea atingerii acelui prag care dovedeşte că sunt cel puţin la fel de capabile ca băieţii, diferenţele de ordin biologic dintre sexe (PMS) şi influenţa mai strictă a familiei asupra fetelor care sunt percepute ca fiind mai fragile decât băieţii (deci având de respectat mai multe reguli şi bucurându-se de mai puţină libertate în adolescenţă).

Mai multe studii afirmă că fetele – şi femeile în general – sunt mai predispuse la a dezvolta depresie şi anxietate încă de la vârsta adolescenţei. Incidenţa mai mare a depresiei în rândul fetelor este un bun indicator al nivelului mai scăzut de fericire iar stresorii de ordin biologic şi social contribuie şi ei la o mai mică satisfacţie a vieţii în rândul adolescentelor.

Răzvan T. Coloja

Răzvan T. Coloja

Psiholog în Oradea. A terminat facultatea de Ştiinţe Socio-Umane (Psihologie), cea de Ştiinţe (Informatică) şi cea de Litere (Biblioteconomie). A publicat cinci romane şi câteva articole în reviste de specialitate. Vizitează-i site-ul personal.

De asemenea, ai putea dori...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *