Studiu de caz (fictiv) – Tulburarea de personalitate evitantă

Această serie de articole își propune să expună câte un studiu de caz fictiv mulat pe semnalmentele celor cu tulburări de personalitate. Orice asemănare cu realitatea este pur întâmplătoare. Numele și acțiunile personajelor sunt rodul imaginației și sunt expuse în strictul scop de a oferi o imagine de ansamblu asupra tulburării de personalitate. Poza de atac a articolului nu reprezintă personajul în sine ci a fost aleasă la întâmplare de pe Internet.

Marius este un tânăr artist în vârstă de 25 de ani. Realizează coperți de carte pentru diferite edituri și uneori portrete la comandă. În timpul liber face fotografie în regim de freelancing și vinde unele poze pe Internet. Se ferește să se angajeze chiar și atunci când timpurile sunt grele pentru el ca freelancer și nu poate lucra în echipă cu alții. Evită situațiile sociale, evită să iasă cu prietenii prin oraș sau la petreceri și adoptă o atitudine timidă în raport cu fetele. Din spusele lui Marius se consideră asocial și incapabil să relaționeze cu alții. Sensibil din cale afară la critică, evită cu orice preț interacțiunea cu alte persoane și reacționează atunci când câte un client este nemulțumit de munca lui. Din acest motiv Marius petrece multe ore pe coperțile de carte aranjându-le la filigran până ce se potrivesc într-u totul cerințelor clienților săi, revizuind obsesiv lucrul și aducând retușuri acolo unde consideră că este necesar să o facă.

Tipicar și organizat, Marius frecventează aceleași localuri dimineața când își bea cafeaua, evitând totodată să interacționeze cu ceilalți clienți fideli ai cafenelelor. Stă mereu la aceeași masă și comandă mereu aceeași cafea cu lapte și zahăr. În restul timpului petrecut acolo se preface că lucrează sau lucrează efectiv pentru a nu fi nevoit să vorbească cu altcineva. În relațiile cu prietenii este rezervat și aprobator din cauza temerii că va fi respins sau criticat de către aceștia. Nu îi plac riscurile și își plănuiește în detaliu fiecare activitate pentru a nu fi nevoit să-și asume aceste riscuri. Se ferește de neprevăzut și simte discomfort când este pus în situații noi asupra cărora nu are un control deplin. Evită să cunoască persoane noi, să facă cunoștință cu prieteni sau amici de-ai prietenilor săi; când asta e de neevitat face tot posibilul ca să nu se mai întâlnească cu respectivii.

Relațiile cu vecinii sunt reci, Marius afișând o lipsă totală de încredere în aceștia. Își menține cercul de prieteni restrâns și se înconjoară doar cu oameni pe care îi cunoaște bine și de care este sigur că nu-l vor respinge, ostraciza sau critica într-un fel sau altul. Cea mai mare teamă a lui Marius este de a fi rușinat în public și are vise recurente în care apare dezbrăcat în fața fostei lui clase de elevi din liceu, vis în care colegii îl ridiculizează cot la cot cu diriginta. Nu este mulțumit de aspectul său fizic dar nici nu dispune de măsuri în acest sens pentru că ”ce rost are oricum?”.

În situațiile sociale în care este nevoit să se implice este rezervat, tăcut, nu preia niciodată inițiativa și menține contactul social la un minimum necesar. În viziunea lui, o posibilă parteneră intimă este cea care îl acceptă necondiționat după ce el și-a expus defectele în fața ei iar ea le-a priceput și asimilat pe îndelete. Un om al habitudinilor, Marius este metodic, atent și politicos cu cei din jur minimizând șansele de a fi ridiculizat sau ostracizat de către societate. Dacă percepe că ar fi luat peste picior simte o detresă considerabilă și reacționează fie părăsind incinta, fie atacând verbal la rândul lui persoana în cauză. Nu a avut o relație stabilă până în prezent deoarece aceasta presupune familiarizarea cu persoane din afara cercului său social obișnuit iar Marius găsește că îi este dificil să închege discuții cu fetele de vârsta lui sau să susțină o conversație care să decurgă fluent cu acestea.

De la terminarea Facultății de Artă și până în prezent Marius a lucrat exclusiv pe cont propriu, evitând să se angajeze în alte acțiuni care ies din sfera cunoștințelor lui artistice. Familia îl consideră ”comod” deoarece duce un stil de viață retras și dominat de rutină. Afirmă că nu-și dorește nici bani, nici faimă, ci doar să ”zboare pe sub radarul celorlalți” pe cât se poate fără ”a deranja pe nimeni”. Atunci când trebuie să se întâlnească personal cu câte un client, Marius este preocupat de înfățișarea lui, de hainele pe care le poartă, i se pare în permanență că n-ar trebui să se sprijine cu coatele pe masă ca să facă o impresie bună și se teme că acel client îi va pune întrebări la care el nu va putea da un răspuns destul de rapid încât să nu fie pus în dificultate de acestea. Mai mult, că acea punere în dificultate va fi vizibilă și că respectivul client îl va desconsidera, ”lua drept fraier” sau va reuși să reducă din prețul lucrării până în punctul în care aceasta va înceta să fie un productiv din punct de vedere financiar.

Marius evită să participe la orice fel de activități de grup, chiar și cu prietenii mai apropiați, invocând fel de fel de motive care variază de la lipsa de chef și până la dureri de cap ivite din senin. Din acest motiv problema lui cea mai mare este teama că își va aliena prietenii până în punctul în care aceștia vor începe să-l critice.

Răzvan T. Coloja

Răzvan T. Coloja

Psiholog în Oradea. A terminat facultatea de Ştiinţe Socio-Umane (Psihologie), cea de Ştiinţe (Informatică), cea de Litere (Biblioteconomie) și masteratul de Psihologie Clinică, Consiliere și Psihoterapii. În prezent este doctorand în Sociologie. A publicat cinci romane şi câteva articole în reviste de specialitate. Vizitează-i site-ul personal.

De asemenea, ai putea dori...

2 răspunsuri

  1. Teo spune:

    Intertesant cazul, fictiv sau nu. (pare prea real ca sa fie fictiv) Abia aștept continuarea :)

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *