Psihosociologia votantului Brexit

Un studiu din 2018 ce merită să fie discutat în această rubrică se axează mai mult pe partea sociologică a problemei dar putem realiza corelații și cu psihologia de grup în raport cu tema. Importanța studiului constă nu doar în ideea că tratează o temă de actualitate – cea a ieșirii Marii Britanii din Uniunea Europeană – dar rezidă și-n faptul că unul din cei trei autori ai lui este român. Vorbim aici de Dan Mercea de la Departamentul de Sociologie al Universității din Londra.

Textul analizează posibilele corelații dintre poziția geografică a votanților din cadrul referendumului Brexit și activitatea adiacentă a acestora pe rețelele de socializare, cu precădere Twitter. Mai simplu spus – cercetătorii au căutat să vadă dacă oamenii cu ideologii politice pro sau anti Brexit sunt distribuiți geografic în mod omogen: cât de apropiați sunt unii de alții ca locație susținătorii campaniei Brexit ori cei din tabăra ”Remain”. Studiul face uz de un concept denumit ”echo chamber” (cameră-ecou) în contextul rețelelor de socializare, concept care poate fi tradus prin ”un proces de auto-selecție în care comunicarea este circumscrisă la clici aliniate ideologic”. Cu alte cuvinte procesul prin care oamenii cu ideologii similare comunică, perpetuează și susțin propriile lor idei.

În timpul campaniei Brexit s-a putut observa chiar și ochiometric o distribuție geografică a votanților. Zona metropilitană a Londrei, Scoția și Irlanda de Nord au votat majoritar pentru rămânerea în Uniunea Europeană în timp ce restul Marii Britanii și ținutul Wales au votat pentru ieșirea din UE. Tot în timpul campaniei, Twitter a fost folosit de ambele tabere de votanți pentru a discuta subiectul. Ceea ce studiul a relevat este că mesajele pro sau contra au fost mai des perpetuate prin retweet dacă surveneau de la o sursă ideologică similară. Logic, de altfel: un susținător al campaniei ”Leave” ar fi fost mai în măsură să redistribuie mesaje de tip ”vrem afară din UE” decât mesaje care contraveneau ideologiei lui. Însă ce diferențiază tabăra Leave de cea Remain este faptul că britanicii conservatori au format grupuri mai închegate în jurul informației partizane ideologiei lor decât cei liberali. Liberalii pe de altă parte au fost mai deschiși la a ascuta și cealaltă părere. Și mai interesant este faptul că cei care s-au declarat pe Twitter pentru rămânerea Marii Britanii în UE au folosit mesaje cu mai multe hashtag-uri (”#remain”, de exemplu) în procent de 2% în timp ce britanicii de pe Twitter care s-au declarat pro Brexit au distribuit mesaje cu hashtag-uri asociate cauzei lor în proporție de 16%. Ceea ce ne face să tragem concluzia că în tabăra ”Leave” conservatorii au fost cam de 8x mai virulenți în afirmarea poziției lor pe rețelele de socializare.

Peste un milion de tweet-uri au fost adunate în scopul acestei cercetări și – revenind la subiectul distribuției geografice a votanților – s-a adeverit că persoanele conservatoare din Marea Britanie, cele care au votat ca Regatul Unit să plece din Europa, erau poziționate geografic mai aproape una de cealaltă decât liberalii. Conservatorii nu doar că strâng cu dinții de ideologia lor politică dar sunt și localizați fizic aproape unul de altul (în același oraș, sat, comitat, cartier). Liberalii în schimb au fost distribuiți mai puțin omogen pe hartă, cu persoane din tabăra ”Remain” poziționate în sud conversând pe Twitter cu necunoscuți din nord și nu neapărat vecinii ori concitadinii lor. Distanțele geografice dintre votanții care s-au declarat pentru ieșirea Marii Britanii din Uniunea Europeană sunt deci mai mici decât cele dintre liberali.

Alte concluzii interesante trase de cercetători au fost că cei din tabăra Leave au vorbit în online în mare parte despre propria lor ideologie și au interacționat rar cu membrii pro-Remain, că cei în favoarea rămânerii Marii Britanii în UE au fost mai deschiși în a conversa cu ”inamicii” lor și a asculta ce au de spus și că distanța geografică medie dintre conservatorii care au schimbat între ei mesaje de susținere a fost de 199 kilometri pătrați (spre deosebire de 238 kilometri pătrați – distanța medie dintre liberali).

În 23 iunie 2016 51.89% dintre britanici (17.410.742 de votanți) au ales să iasă din Uniunea Europeană. Doi ani mai târziu impactul politico-economic este îngrijorător și Marea Britanie depune eforturi susținute să amâne ieșirea din UE, cu majoritatea acelor votanți declarând acum că s-a răzgândit. Uniunea Europeană a setat termenul ieșirii Marii Britanii din UE pe 30 martie 2019 – peste șase luni.

Răzvan T. Coloja

Răzvan T. Coloja

Psiholog în Oradea: psihoterapeut, consilier psihologic și psiholog clinician. A terminat Facultatea de Ştiinţe Socio-Umane (Psihologie), cea de Ştiinţe (Informatică), cea de Litere (Biblioteconomie) și masteratul de Psihologie Clinică, Consiliere și Psihoterapii. În prezent este doctorand în Sociologie la Școala Doctorală de Sociologie a Universității Oradea și urmează în paralel cursurile Facultății de Științe Socio-Umane (specializarea Sociologie) din cadrul aceleiași facultăți. A publicat șase cărți şi o serie de articole în reviste de specialitate. Vizitează-i site-ul cabinetului.

De asemenea, ai putea dori...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

error: Content is protected !!