Psihologic vorbind – de ce suntem religioşi?

Religia a jucat mereu un rol important în istoria omenirii. De religie s-au legat multe destine şi de-a lungul mileniilor au existat multe religii care şi-au găsit adepţi pe toate continentele. În prezent 85% din populaţia planetei crede într-una sau mai multe divinităţi. Care este explicaţia psihologică a religiei şi care sunt implicaţiile ei pentru psihicul uman?

Copiii tind să creadă la vârste fragede că majoritatea aspectelor vieţii au fost create cu scopuri precise. Dacă întrebi un copil de ce copacii au umbră, s-ar putea să-ţi spună că e pentru ca animalele să nu sufere din cauza soarelui. Un studiu în psihologie din 2008 afirmă că oamenii văd tipare acolo unde acestea nu se află dacă iniţial au sentimentul lipsei controlului. Cu alte cuvinte, în caz de dezastre naturale, războaie sau alte nenorociri, avem tendinţa să vedem un scop precis în desfăşurarea acestora şi să le atribuim unei forţe superioare. Este o modalitate de coping în faţa sentimentului neajutorării.

Un alt studiu a dezvăluit că, în cazul copiilor, credinţa într-o forţă magică superioară şi în dualitatea corp/suflet vine natural şi mai uşor şi decât în cazul adulţilor. Copiii între 5 şi 8 ani, indiferent de tipul familiei în care au fost crescuţi (creştini, musulmani, agnostici, atei) cred într-o forţă superioară care le ghidează destinele. De remarcat că acei copii credeau în Dumnezeul creştin chiar dacă educaţia lor religioasă a fost furnizată de părinţi atei.

Oamenii au o predispoziţie pentru a crede în supranatural şi fenomene magice asupra cărora nu au control. Până şi copiii de trei ani care nu aveau împământat conceptul de ”divinitate” au declarat pentru cercetători că atribuie concepte precum nemurirea şi abilităţile supranaturale unei forţe superioare.

O explicaţie a atracţiei Bibliei pentru om stă într-un studiu publicat de Dr. Scott Atran şi Dr. Ara Norenzayan în revista Cognitive Science (Vol. 30, No. 3). Cercetătorii au testat modul în care oamenii îşi amintesc concepte şi au prezentat subiecţilor concepte simple şi intuitive precum o vacă păscând, concepte mai puţin intuitive precum o broască ce înjură şi concepte abstracte precum o cărămidă care înfloreşte şi guiţă. Deşi subiecţii şi-au amintit mult mai rapid în primă fază de conceptul intuitiv de vacă păscând (la o oră după expunere), o săptămână mai târziu îşi aminteau mai cu uşurinţă de conceptele mai puţin intuitive precum cărămida care înfloreşte ori broasca ce înjură. Biblia abundând în poveşti fantastice în care oameni şi animale fac lucruri ieşite din comun, nu e de mirare că, în timp, oamenii îşi amintesc mai uşor de ele. Povestirile cu câteva elemente mai puţin intuitive sunt reţinute pentru o perioadă mai lungă de timp şi au o şansă mai mare să reziste probei timpului în coştiinţa comună.

Studii s-au făcut şi pe partea de neuroştiinţe, dezvăluind că aceleaşi arii corticale implicate în descifrarea emoţiilor şi intenţiilor altora se activează atunci când ne rugăm sau emitem enunţuri de tipul ”Voia lui Dumnezeu îmi ghidează acţiunile”.

Cu alte cuvinte, suntem predispuşi chimic, social şi psihologic să credem în forţe supranaturale, fie ele Dumnezeul creştin sau o serie de zei dintr-o religie politeistă.

Răzvan T. Coloja

Răzvan T. Coloja

Psiholog în Oradea. A terminat facultatea de Ştiinţe Socio-Umane (Psihologie), cea de Ştiinţe (Informatică), cea de Litere (Biblioteconomie) și masteratul de Psihologie Clinică, Consiliere și Psihoterapii. A publicat cinci romane şi câteva articole în reviste de specialitate. Vizitează-i site-ul personal.

De asemenea, ai putea dori...

3 răspunsuri

  1. nicu spune:

    Scuze dar „De remarcat că acei copii credeau în Dumnezeul creştin chiar dacă educaţia lor religioasă a fost furnizată de părinţi atei” pe ce se bazeaza? Daca copii aia n-au primit propaganda crestina, de unde stiau ca nu e dumnezeul musulman sau budist?
    Si apropo de copii de 3 ani, ca parinte al unuia pot sa spun ca la varsta aia ei nu inteleg nici conceptul de moarte, darmite cel de nemurire…

  2. Răzvan T. Coloja Răzvan T. Coloja spune:

    Articolul l-am scris mai demult, nu mai ţin minte contextul studiului, dar există un link către el în text. Se prea poate să mă fi exprimat eu greşit sau să fi interpretat altfel eşantionul din studiu.

  1. august 11, 2016

    […] articol anterior vorbeam despre ceea ce ne face să fim religioşi. Să vedem acum diferenţele dintre atei şi credincioşi la nivel psihologic. Credincioşii tind […]

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *