Este ADHD-ul un mit?

Unul dintre cei mai proeminenți psihologi ai lumii afirmă că ADHD-ul este un mit. Jerome Kagan se situează pe locul 22 în ierarhia a 100 dintre cei mai influenți psihologi ai secolului XX, înaintea lui Carl Jung și Ivan Pavlov. Iar Jerome Kagan afirmă cu tărie că ADHD-ul este doar o invenție recentă de pe urma căreia beneficiază în primul rând companiile farmaceutice și – indirect – comunitatea psihologilor.

Prin ADHD se înțeleg mai multe tipuri de comportamente întâlnite la copii și adolescenți: lipsă de atenție (copilul este dezorganizat, nu se poate concentra, nu dă dovadă de ambiție și nu se poate ține de o sarcină dată), hiperactivitate (copilul este deosebit de activ și se află într-o continuă mișcare, vorbește mult, se fâțâie în bancă) și impulsivitate (copilul dă curs unor acțiuni fără să se gândească la potențialele consecințe nefaste ale acestora).

Legat de cum diagnosticul pentru ADHD a urmat o curbă ascendentă în ultimii ani ai Statelor Unite, Jerome Kagan afirmă că dacă e să ne uităm în urmă cu o jumătate de secol la un copil care întrerupea orele sau era plictisit de către acestea, l-am fi numit ”leneș”. În ziua de azi însă i se pune diagnosticul de ADHD și – prin urmare – numărul de cazuri de ADHD din SUA a crescut la cote alarmante de câteva decenii încoace. Întrebat despre opinia lui în legătură cu ADHD-ul, psihologul Jerome Kagan a afirmat că ”Este o invenție. Orice copil care nu are rezultate bune la școală este trimis la un pediatru iar medicul pediatru îi spune E ADHD. Poftim niște Ritalin.” Același psiholog afirmă că ”90% din acești 5,4 milioane de copii nu au un metabolism atipic al dopaminei. Problema e că dacă un medicament este disponibil doctorilor atunci ei vor găsi și diagnosticul corespunzător.”

Jerome Kagan afirmă că dacă e să ne uităm la copiii cu vârste între 12 și 19 ani putem vedea cum 40% dintre aceștia sunt depresivi sau anxioși, dar că dacă privim mai aproape să analizăm cât la sută dintre ei suferă din cauza asta cifra ajunge pe undeva pe la 8 procente. Psihologul afirmă că anxietatea în adolescență e un lucru normal și că e ridicol să cataloghezi drept bolnav mintal orice adolescent anxios sau depresiv. Cine profită de pe urma diagnosticării cât mai multor copii cu ADHD ne-o spune tot el: ”companiile farmaceutice care fac miliarde”.

În 1987 doar unul din 400 de adolescenți americani lua antidepresive. În 2002 deja unul din 40 recurge la acest tip de medicamentație pentru a trata depresia. Kegan crede că și depresia este folosită pentru a motiva valurile de medicamente cu care sunt îndopați copiii și adolescenții, medicamente care aduc un profit bun companiilor ce le fabrică. Legat de modul în care s-a pornit acest tăvălug al medicamentelor psihologul american afirmă că o mână de doctori de la Spitalul General din Massachusetts au dat peste niște copii isterici și i-au etichetat rapid ca fiind bipolari. Și că acest lucru a fost pe placul companiilor producătoare de medicamentație destinată tratării tulburării bipolare deoarece acest tip de medicamente este scump în Statele Unite. Kagan face chiar o paralelă cu secolul 15 când unii oameni ajungeau să creadă că alții sunt posedați de Diavol sau că au fost vrăjiți.

Ca o alternativă la medicamente, psihologul american afirmă că ADHD-ul poate fi tratat prin lecții suplimentare făcute cu un profesor în particular iar asta deoarece copiii cu ADHD sunt în mare parte cei care se confruntă cu probleme în școală.

Suplimentar puteți citi și despre cum în Franța rata ADHD-ului este de 20 de ori mai mică decât în alte părți ale lumii.

Răzvan T. Coloja

Răzvan T. Coloja

Psiholog în Oradea. A terminat facultatea de Ştiinţe Socio-Umane (Psihologie), cea de Ştiinţe (Informatică) şi cea de Litere (Biblioteconomie). A publicat cinci romane şi câteva articole în reviste de specialitate. Vizitează-i site-ul personal.

De asemenea, ai putea dori...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *