Depresia e mai mult decât tristeţe

depresie

Foarte multă lume foloseşte termenul de ”depresie” pentru a descrie starea de tristeţe sau o zonă negativă a stărilor emoţionale. Cu toate acestea, depresia este mai mult decât tristeţe şi este o condiţie serioasă care necesită intervenţia unui psiholog. Depresia se caracterizează prin lipsa somnului sau prin perioade prelungite de somn. Caracteristică depresiei este inabilitatea de a te concentra asupra unor lucruri pe care înainte le puteai realiza uşor. Un depresiv se va simţi nu doar trist dar şi neajutorat, fără de speranţă. Gândurile negative nu-ţi dau pace şi predomină în marea parte a timpului. În ceea ce priveşte apetitul, fie mănânci din ce în ce mai puţin, fie mănânci mai mult decât de obicei. Eşti iritat, te enervezi uşor şi devii agresiv din punct de vedere verbal.

Depresia se poate caracteriza şi prin consum excesiv de alcool, implicarea în activităţi riscante şi gânduri suicidare recurente. Referinţele la idei suicidare din partea unei persoane depresive trebuie luate în serios. Acestea nu sunt doar mofturi şi nu trebuie interpretate ca pe o intenţie de a atrage atenţia. Există o şansă destul de mare ca un suferind de depresie să aibă o tentativă de suicid.

Toate acestea oferă un tablou de ansamblu al depresiei. Noi, ca privitori din exterior, observăm că persoana depresivă este ”puţin tristă” sau ”altfel”. Un depresiv tinde să se închidă în sine şi să comunice din ce în ce mai puţin, considerând că lumea oricum nu-l va înţelege sau putea ajuta. Predomină stima de sine scăzută, lipsa de energie. În unele cazuri suferindul poate ajunge chiar să acuze dureri fizice (de cap, spate, musculare, stomacale).

De cele mai multe ori, depresia nu vine singură. Uneori, ca atribute ale depresiei găsim starea de anxietate, atacurile de panică, fobia socială. Acestea pornesc un ciclu care se auto-întreţine: anxietatea iscă teamă, teama duce la o stare de nelinişte, neliniştea este motivată prin gânduri derivate din catalizatorul episodului depresiv care la rândul lor întreţin starea de depresie.

Există diferite forme ale depresiei: distimie (o formă mai ”uşoară” a depresiei care apare între etape de normalitate), episod depresiv major (simptome constante pe o perioadă de aproximativ şase luni), depresie postpartum (întâlnită la femei care tocmai au născut şi datorată modificărilor de ordin hormonal), depresie derivată din tulburarea bipolară (atunci când episoade de manie alternează cu episoade de depresie) şi alte tipuri aflate în corelaţie cu tulburări de personalitate sau boli mintale.

Depresia afectează viaţa suferindului pe mai multe planuri: inabilitatea de a lucra; inabilitatea de a funcţiona în societate; slăbirea relaţiilor familiale; pierderea speranţei pentru un viitor mai bun. Un studiu din 2013 afirmă că 26,3% dintre bărbaţi şi 21,9% dintre femei suferă de o formă sau alta de depresie.

Dacă un membru al familiei ori un prieten trăieşte un episod depresiv, se recomandă consultarea unui psiholog. Depresia poate fi tratată prin terapie iar simptomele acesteia pot fi ameliorate considerabil, în funcţie de caz.

Răzvan T. Coloja

Răzvan T. Coloja

Psiholog în Oradea. A terminat facultatea de Ştiinţe Socio-Umane (Psihologie), cea de Ştiinţe (Informatică), cea de Litere (Biblioteconomie) și masteratul de Psihologie Clinică, Consiliere și Psihoterapii. În prezent este doctorand în Sociologie. A publicat cinci romane şi câteva articole în reviste de specialitate. Vizitează-i site-ul personal.

De asemenea, ai putea dori...

4 răspunsuri

  1. septembrie 13, 2015

    […] Este întâlnită şi la cei tineri, şi la cei bătrâni, şi la bogaţi, şi la săraci. Despre depresie se ştiu multe iar ştiinţa a evoluat destul încât să o putem trata cu ajutorul medicamentelor. […]

  2. decembrie 1, 2015

    […] cu tulburarea de personalitate dependentă să-şi facă apariţia şi alte neajunsuri precum depresia, anxietatea şi stima de sine […]

  3. februarie 7, 2016

    […] mai multe studii au dezvăluit faptul că acest drog poate fi folosit cu succes în tratarea depresiei majore şi că poate avea efecte benefice acolo unde antidepresivele nu funcţionează. Aparent, […]

  4. octombrie 27, 2016

    […] O stare depresivă – de exemplu – este un predictor al psihozei, mai ales dacă este însoțită de experiențe halucinatorii. Dintr-un grup de 4670 de indivizi intervievați în 2005, cei mai susceptibili să dezvolte elemente psihotice au fost cei care au raportat stări depresive. Combinată cu paranoia, și anxietatea socială poate fi un predictor pentru psihoză (conform acestui studiu din 2006). Persoanele ipohondre sunt și ele predispuse la psihoze (studiu). Credința că suferi de o boală mintală sau un tip de boală gravă poate duce în cele din urmă la psihoză paranoidă. […]

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *