Cum a redus o cercetătoare agresivitatea deţinuţilor

În penitenciarele de maximă securitate agresivitatea deţinuţilor reprezintă o problemă ce părea să nu aibă o rezolvare simplistă. Psihoterapeutul clinician Patricia H. Hasbach însă a fost de altă părere şi a studiat un etaj de celule din penitenciarul Snake River localizat în Oregon, SUA. 48 de deţinuţi au fost împărţiţi în două grupuri. De trei sau patru ori pe săptămână deţinuţii primeau timp liber conform programei penitenciarului, timp pe care îl puteau petrece prin activităţi de recreere. 24 din cei 48 de deţinuţi au avut în acest interval de timp posibilitatea de a viziona clipuri video cu scene desprinse din natură iar cealaltă jumătate (grupul de control) şi-a petrecut timpul liber cu alte activităţi.

Clipurile video s-au derulat în timpul de recreere pe o perioadă de un an şi conţineau imagini cu oceane, păduri, râuri curgând, acvarii, focuri de tabără cu buşteni arzând, Pământul privit din spaţiu şi incursiuni printre nori. Cercetările ulterioare ale studiului precum şi interviurile făcute cu deţinuţii au relevat faptul că acei deţinuţi care au vizionat scenele din natură pe parcursul unui an au înregistrat ulterior nivele mai scăzute de iritabilitate, nervozitate, distres şi agresivitate. Patricia H. Hasbach a declarat că ”am descoperit că acei deţinuţi care au vizualizat scenele video cu elemente din natură au efectuat cu 26% mai puţine infracţiuni violente”. Tot cercetătoarea a afirmat că ”asta echivalează cu 13 incidente violente în minus pe parcursul anului, o reducere substanţială […]”.

Experimentul demonstrează că un contact cu natura reduce agresivitatea şi dispoziţia negativă a celor încarceraţi şi este cu atât mai important cu cât arată că până şi un contact indirect reduce aceste elemente. Simpla vizionare a scenelor din natură, chiar şi prin filtrul tubului catodic, a diminuat emoţiile negative ale deţinuţilor şi a făcut să scadă rata violenţei în penitenciarul din Oregon. Tot din studiu învăţăm indirect că privarea de libertate ca pedeapsă tinde să crească agresivitatea infractorilor încarceraţi. 91% dintre deţinuţi au afirmat că s-au simţit mai calmi după ce au vizionat clipurile cu elemente din natură şi 80% au declarat că starea de calm s-a menţinut constată vreme de mai multe ore după vizualizare. 78% dintre cei încarceraţi care au privit scenele video au spus că şi-au amintit de ele atunci când au simţit că se enervează sau sunt pe cale să devină agitaţi iar asta i-a ajutat întrucâtva să se calmeze. Mai mult, 80% dintre cei intervievaţi au declarat că vizionarea scenelor din natură le-a uşurat ispăşirea pedepsei prin încarcerare.

Efectele vizionării scenelor s-au făcut simţite şi la nivel fiziologic, 4 din 6 deţinuţi afirmând că li s-a îmbunătăţit somnul iar 5 din 6 că li s-a redus starea de tensiune, s-au simţit energizaţi şi li s-a redus rata respiraţiei. Scenele cu impactul cel mai benefic au fost cele cu peisaje ce afişau o plajă (n=10), munţi (n=9), oceane (n=8), junglă (n=7) şi păduri (n=7). 75% dintre deţinuţi au afirmat că au preferat sunete din natură suprapuse peste clipurile video în detrimentul celor ce implicau muzică. Unul din gardienii închisorii Snake River a declarat că deţinuţii agitaţi se calmau singuri după 15-20 de minute petrecute în camera care difuza scenele video cu elemente din natură.

Răzvan T. Coloja

Răzvan T. Coloja

Psiholog în Oradea. A terminat facultatea de Ştiinţe Socio-Umane (Psihologie), cea de Ştiinţe (Informatică), cea de Litere (Biblioteconomie) și masteratul de Psihologie Clinică, Consiliere și Psihoterapii. A publicat cinci romane şi câteva articole în reviste de specialitate. Vizitează-i site-ul personal.

De asemenea, ai putea dori...

5 răspunsuri

  1. Andrei spune:

    Aici ar fi interesant de stiut daca cei 48 de detinuti au fost impartiti random sau daca au aderat ei la grupul la care au dorit.
    Daca este cea din urma, ramane ipoteza ca cei mai putin violenti doresc sa vizioneze imagini din natura.

    • Răzvan T. Coloja Răzvan T. Coloja spune:

      În orice studiu de acest fel repartizarea se face în mod aleatoriu. Tocmai ca să nu dea naștere la variabile exogene care ar putea influența studiul. Prin urmare deținuții nu au fost lăsați ei să decidă din care grup fac parte.

  2. Andrei spune:

    Nu stiam, multumesc pentru lamurire.

  3. Edi spune:

    Ok, dar putea fi Enya, putea fi discursul blajin al unui popa. Au fost clipurile insotite si de sunete? Detaliu important imho…

    • Răzvan T. Coloja Răzvan T. Coloja spune:

      În articol scrie că ”75% dintre deţinuţi au afirmat că au preferat sunete din natură suprapuse peste clipurile video în detrimentul celor ce implicau muzică.”
      Deci clipurile au fost şi cu sunete din natură.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *