Cui se datorează succesul primilor-născuți

Mai multe studii afirmă că primii născuți într-o familie și bucură de un mai mare succes financiar și educațional ulterior în viață, dar nu era clar până acum de ce acest lucru se întâmplă. Copiii mai mari ajung să aibă salarii mai bune și au o educație mai bună comparativ cu frații și surorile lor mai mici.

Acest eseu asupra subiectului explică faptul că atunci când doi părinți concep un copil iar acest prim copil se naște, întreaga lor atenție se abate asupra primului-născut. Calea spre succes a acestuia este pavată deja până la vârsta de trei ani din cauza atenției părinților și a suportului necondiționat furnizat de aceștia. Când însă în familie ia naștere un alt copil, părinții se ”relaxează” puțin. Iar asta se întâmplă doarece au deja experiență în creșterea unui copil, știu să învețe din greșelile anterioare, neglijează anumite aspecte pe care le consideră acum ca fiind irelevante deoarece nu au dat roade cu primul copil și – prin urmare – își abat atenția de la acest al doilea copil, în special în condițiile în care acum au de crescut două progenituri care fiecare necesită suport și atenție.

Pe de o parte atenția cuvenită celui de-al doilea copil se diluează deoarece acesta trebuie să o împartă cu fratele sau sora mai mare, pe de alta al doilea copil va fi privat de anumite învățături și experiențe de care primul venit pe lume a beneficiat deoarece părinții vor fi ajuns la concluzia că fie nu-i sunt necesare, fie îi pot fi dăunătoare.

În țări cu o situație economică solidă precum Norvegia, SUA sau Marea Britanie, acest efect al primului copil este și mai pregnant resimțit. Cu cât diferența de vârstă dintre primul copil și cel de-al doilea este mai mare, cu atât primul copil se va bucura în viața de adult de condiții materiale mai bune și o educație mai solidă.

Un studiu longitudinal efectuat pe 5000 de copiii americani a dezvăluit că, în medie, al doilea copil dintr-o familie tinde să fie mai sănătos și mai mare în greutate la naștere, deci factorii biologici pot fi excluși din ecuație, nefiind vorba de un avantaj biologic aici. În schimb copiii născuți după nașterea unui prim copil (fie ei secunzi sau născuți după cel secund) primesc din partea părinților o stimulare cognitivă de o calitate mai slabă. În plus, părinții lasă garda jos încă de dinainte de nașterea celui de-al doilea copil, cu unele mame recurgând la alcool sau fumat în timpul celei de-a doua sarcini iar altele reducând perioada de alăptare a celui de-al doilea copil.

Studiul n-a decoperit modificări la nivel comportamental între copiii familiilor și nici diferențe la nivel de probleme de atașament între aceștia. Ajunși adolescenți, atât primii-născuți cât și frații și surorile lor mai mici au avut același nivel al încrederii în sine.

Acești ultimi factori fiind luați în considerare, singura explicație plauzibilă pentru efectul primului-născut este că părinții își schimbă comportamentul după nașterea celui de-al doilea copil, constrânși de resursele care acum trebuie să se împartă între doi frați. În plus, timpul petrecut cu copilul se reduce deoarece acum părinții trebuie să aibă grijă nu doar de unul ci de doi sau mai mulți copii, iar astfel părinții decid tacit că din constrângerile derivate din lipsa de timp să își ajusteze atitudinea și modifice credințele legate de ceea ce poate fi sau nu întreprins în privința copiilor născuți ulterior.

Urmarea este că dezvoltarea cognitivă a celui de-al doilea sau al treilea sau al patrulea copil este oarecum afectată și că o cale spre realizare academică este și ea alterată spre polul negativ.

Răzvan T. Coloja

Răzvan T. Coloja

Psiholog în Oradea. A terminat facultatea de Ştiinţe Socio-Umane (Psihologie), cea de Ştiinţe (Informatică) şi cea de Litere (Biblioteconomie). A publicat cinci romane şi câteva articole în reviste de specialitate. Vizitează-i site-ul personal.

De asemenea, ai putea dori...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *