Cititul în viteză este un mit

La fel ca şi tehnicile NLP ori ideea că poţi învăţa o limbă străină ascultând casete audio cu lecţii în timp ce dormi, cititul extra-rapid al unei cărţi este unul din acele mituri din psihologie care au dominat minţile oamenilor de câţiva ani încoace. Actualmente se vând aparate menite să te facă să citeşti un roman gros în doar o oră, manuale cu tehnici menite să te înveţe cum să citeşti câte o carte pe zi sau cum să asimilezi rapid informaţia. Cititul rapid are priză la public pentru că presupune un volum mare de date înglobat într-un timp relativ scurt.

În 1959 Evelyn Wood introducea în SUA un program de training numit ”Reading Dynamics” care îţi promitea că ai să înveţi cum să citeşti ultra-rapid. Într-o epocă în care televiziunea era în alb-negru iar modalităţile de distracţie erau puţine, soţii casnice din întreaga Americă s-au înscris în programul doamnei Wood pentru a putea ţine pasul atât cu cluburile lor de lectură cât şi cu activităţile lor zilnice. Actualmente avem aplicaţii de speed reading, programe de smartphone care derulează textul cu viteză pe ecran, tehnici, cărţi şi instrumente menite să te înveţe cum să citeşti în viteză.

Viteza de citire a majorităţii oamenilor variază undeva între 200 şi 400 de cuvinte pe minut. Cu extrem de puţine excepţii patologice cum ar fi cazul anumitor savanţi autişti, omul de rând citeşte în medie 200 de cuvinte pe minut. Aplicaţiile magice şi tehnicile de speed-reading promit o creştere a acestui randament undeva pe la 500-750 de cuvinte pe minut. Un studiu recent a încercat să vadă cât adevăr există în acest mit al cititului rapid şi-a concluzionat că cei care încearcă să citească rapid prin diferite tehnici şi trucuri încep să piardă înţelesul lucrurilor pe care le citesc. Cu alte cuvinte, cu cât citeşti mai rapid, cu atât pricepi mai puţine din ceea ce citeşti. Când parcurgi cu ochii un text, mintea este capabilă să înmagazineze înţelesul cuvintelor cu un anumit ritm. Dacă înteţim acel ritm cuvintele peste care trecem nu mai sunt înmagazinate eficient şi începem să pierdem înţelesul frazei. Cu cât citim mai rapid, cu atât asta afectează acurateţea celor citite.

Aşa că da – cititul în viteză este un mit. Este imposibil pentru omul de rând să apuce ”Crimă şi pedeapsă” şi să o citească în jumătate de oră doar plimbându-şi rapid ochii peste text. Indiferent de ceea ce vă promit aplicaţii software magice sau cărţi cu tehnici care vă învaţă cum să vă concentraţi asupra unor ”cuvinte-cheie”, cititul rapid nu doar că este inutil din punct de vedere informaţional dar şi un concept pseduo-ştiinţific care cel mai probabil vă va lăsa fără bani.

Există un ritm al citirii care se aplică majorităţii, iar acel ritm este necesar pentru a putea înţelege ceea ce citim. Viteza de citire care să ofere un nivel de comprehensivitate optim poate varia în intervalul 200 şi 400 de cuvinte pe minut, ceea ce presupune că unii pot citi puţin mai rapid decât alţii, dar nu cu mult. Nu veţi ajunge însă peste noapte să devoraţi câte trei cărţi şi nici să consumaţi o bibliotecă întreagă într-o singură săptămână.

Răzvan T. Coloja

Răzvan T. Coloja

Psiholog în Oradea. A terminat facultatea de Ştiinţe Socio-Umane (Psihologie), cea de Ştiinţe (Informatică), cea de Litere (Biblioteconomie) și masteratul de Psihologie Clinică, Consiliere și Psihoterapii. În prezent este doctorand în Sociologie. A publicat cinci romane şi câteva articole în reviste de specialitate. Vizitează-i site-ul personal.

De asemenea, ai putea dori...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *