Ce este tulburarea de personalitate borderline

Puţine tulburări de personalitate sunt mai distrugătoare ca tulburarea de personalitate borderline. Dacă cei cu tulburare de personalitate antisocială se răzbună pe cei din jur, cei cu borderline se răzbună atât pe cei din jur cât şi pe ei înşişi. Doar cu mare dificultate pot întreţine o relaţie amoroasă şi au stări de spirit fluctuante care variază de la o extremă la alta (vid interior chinuitor sau bună dispoziţie).

Persoanele cu borderline sunt extrem de instabile şi acţiunile lor nu pot fi prezise. Într-un moment se pot simţi bine, în următorul să acţioneze violent. O altă caracteristică a celor cu TPB este teama intensă de a nu se simţi singuri. Teama respectivă se poate raporta la o situaţie reală sau imaginară. Cu alte cuvinte, doar gândul că ar putea să fie părăsiţi îi aruncă într-o spirală de ruminaţii şi le crează o intensă teamă. Sunt manipulatori în relaţii, fie ele intime sau de prietenie. Asta înseamnă că vor face uz de şantaj emoţional, vor acuza des persoanele din jur, vor blama surse externe pentru nefericirea lor. Caracteristic celor cu borderline este şi comportamentul promiscuu ori abuzul de substanţe, fie ele droguri ori alcool. Se vor angaja în relaţii sexuale bizare, uneori cu persoane de acelaşi sex, cu parteneri multipli ori făcând sex neprotejat. Dar caracteristica cea mai proeminentă a celor cu tulburare de personalitate borderline este faptul că tind să recurgă la automutilare: tăieturi cu lama, urme de ţigară pe corp ori alt fel de cicatrici. Dacă semnele de automutilare survin după vârsta de 18 ani şi nu sunt un semn al rebeliunii adolescentine, diagosticul este cel mai probabil de tulburare de personalitate borderline.

Printre alte caracteristici se numără un simţ difuz al sinelui, furie interioară şi gândirea dihotomică. La acestea se pot adăuga disforia, depresia şi anxietatea generalizată. Cei cu borderline pot deveni paranoici la răstimpuri, văd lumea în alb şi negru (cei din jur şi ei înşişi sunt fie doar buni, fie doar răi, fără stări intermediare). Pot ajunge astfel să idealizeze anumite persoane din anturajul lor sau să deteste profund pe altele. Pot avea accese de violenţă (trântitul lucrurilor din casă, aruncatul lucrurilor, strigăte, acuze). La răstimpuri pot intra într-o stare de aplatizare afectivă (privesc în gol, faţa devine inexpresivă, afirmă că nu mai simt nimic).

Cei cu tulburare de personalitate borderline sunt cuprinşi de un sentiment puternic de rău cu elemente de anxietate, depresie şi furie. Asta îi determină să caute să se răzbune fie pe cei din jur, fie pe ei înşişi. Astfel ajung să recurgă la automutilare, să renunţe la relaţii până atunci stabile, să acuze sau să facă abuz de alcool ori sex pentru a scăpa de sentimentul de vid pe care îl resimt. Alte metode de coping cu această stare de rău sunt cheltuielile impulsive, mâncatul excesiv (sau abstinenţa de la mâncat) şi conducerea cu viteză a automobilului.

Este important de reţinut faptul că şansa de suicid în cazul celor cu TPB este de 10-12% şi că în caz că o persoană cu TPB ameninţă cu suicidul, ameninţarea trebuie luată în serios. Se pot vedea pe ei înşişi ca fiind lipsiţi de valoare, lumea ca fiind un loc periculos şi răuvoitor, privind astfel moartea ca pe o eliberare.

Prevalenţa TPB în rândul femeilor este de trei ori mai mare decât cea din rândul bărbaţilor. Se estimează că 5,9 din populaţia planetei are o formă sau alta de tulburare de personalitate borderline. TPB se poate trata cu ajutorul unui psiholog.

Răzvan T. Coloja

Răzvan T. Coloja

Psiholog în Oradea. A terminat facultatea de Ştiinţe Socio-Umane (Psihologie), cea de Ştiinţe (Informatică) şi cea de Litere (Biblioteconomie). A publicat cinci romane şi câteva articole în reviste de specialitate. Vizitează-i site-ul personal.

De asemenea, ai putea dori...

18 răspunsuri

  1. ana spune:

    Daca ma recunosc in descrierea de mai sus, cum pot sa gasesc in psiholog care sa ma ajute. Cum sa imi selectez psihologul?

    • Răzvan T. Coloja Răzvan T. Coloja spune:

      Orice psiholog specializat în terapie cognitiv-comportamentală te poate ajuta, dar recomand să găseşti pe cineva specializat în terapie dialectică (Dialectical Behaviour Terapy). Nu sunt mulţi cei care practică aşa ceva în România dar căutând pe Internet s-ar putea să dai peste cineva specializat în DBT în oraşul tău. Terapia dialectică a fost concepută special pentru cei cu borderline de o psiholoagă din SUA şi dă roade.
      Înainte de toate însă, dacă te recunoşti în cele de mai sus şi crezi că-ţi afectează viaţa, e bine să mergi la un psiholog – orice psiholog – şi să discuţi cu el/ea problema. E nevoie de un diagnostic clar înainte de toate. Dacă diagnosticul este borderline, poţi începe să urmezi un tratament. Cel mai probabil va fi parţial de tip medicamentos (pentru simptomele comorbide – anxietate, stare de depresie, atacuri de panică; în caz că acestea apar), parţial şedinţe de terapie.
      Terapia pentru tulburarea de personalitate borderline poate dura în unele cazuri şi până la 10 ani (calculând până în momentul în care au trecut doi ani de când simptomele nu s-au mai manifestat). Aşa că, în special dacă ţi-ai făcut deliberat rău fizic ţie însuţi după perioada adolescenţei, apelează la un psiholog cât mai curând.

  1. august 22, 2015

    […] Jolie a fost diagnosticată cu tulburare de personalitate borderline pe la finalul anilor ’90 când a început să manifeste simptome de ideaţie suicidară. […]

  2. august 27, 2015

    […] 3.9% din populaţie suferă de tulburare de personalitate schizotipală; este întâlnită mai des în cazul bărbaţilor decât al femeilor. Simptomele se ameliorează după vârsta de 40-50 de ani dar în unele cazuri tulburarea se poate transforma în schizofrenie. În majoritatea cazurilor, cei cu tulburare de personalitate schizotipală au şi tulburare de personalitate schizoidă, paranoidă, evitantă, obsesiv-compulsivă sau borderline. […]

  3. august 27, 2015

    […] faptul că nu pot face un management efectiv al emoţiilor. Din punct de vedere emoţional, cei cu borderline se situează undeva pe la nivelul unui copil de cinci ani. Simt mereu nevoia să vă testeze […]

  4. august 30, 2015

    […] atent în formularea unui diagostic. Simptomele din ADHD, schizofrenie, episodul depresiv major şi tulburarea de personalitate borderline sunt similare cu cele din tulburarea […]

  5. august 30, 2015

    […] atent în formularea unui diagostic. Simptomele din ADHD, schizofrenie, episodul depresiv major şi tulburarea de personalitate borderline sunt similare cu cele din tulburarea […]

  6. septembrie 11, 2015

    […] psihotice sunt prezente şi în alte boli mintale şi tulburări precum tulburarea bipolară, tulburarea de personalitate borderline, consumul de droguri şi alcool. Iluziile sunt prezente şi în tulburarea de personalitate […]

  7. septembrie 23, 2015

    […] Gia Marie Carangi, interpretat de Angelina Jolie. Dintre toate peliculele care au ca tematică tulburarea de personalitate borderline, ”Gia” surprinde cel mai bine temperamentul dual al celor cu borderline, impulsivitatea, […]

  8. septembrie 28, 2015

    […] însăşi se află sau nu într-o relaţie cu cineva). Anumite tulburări de personalitate precum tulburarea de personalitate borderline se manifestă uneori prin perceperea partenerului ca fiind mai dezirabil dacă se află deja […]

  9. decembrie 29, 2015

    […] tulburării de personalitate borderline şi stresul mamei din perioada perinatală. Vă amintim că tulburarea de personalitate borderline se traduce, printre altele, prin depersonalizare, exces de alcool, alternări ale dispoziţiei de […]

  10. ianuarie 3, 2016

    […] scurt, tulburarea de personalitate borderline se caracterizează prin eforturi disperate de a evita abandonul real sau imaginar, relaţii […]

  11. ianuarie 3, 2016

    […] nevoia disperată de a nu fi părăsiţi, cei cu tulburare de personalitate borderline se agaţă de persoanele iubite şi de cei din jurul lor. O fac cu ardoare, o fac cu teamă. Sunt […]

  12. ianuarie 4, 2016

    […] spitalicesc cât şi în afara lui. Mai multe despre tulburare şi simptomele ei puteţi citi aici. Articolul de faţă va discuta utilizarea obiectelor tranziţonale în relaţiile cu persoanele […]

  13. ianuarie 8, 2016

    […] pot trage din tulburarea de temperament paranoidă, din scurte accese de paranoia întâlnite în tulburarea de personalitate borderline, din episoade de depresie psihotică, din abuzul de substanţe ori din episoadele de manie […]

  14. ianuarie 25, 2016

    […] important pe care îl deducem din acest studiu este faptul că baza afectivă a persoanelor cu tulburare de personalitate borderline este mai întunecată decât a celorlalţi oameni. Că atunci când sunt împresuraţi de emoţii, […]

  15. februarie 9, 2016

    […] 02. Tulburarea de personalitate borderline […]

  16. august 8, 2016

    […] studiu din 2008 a căutat să afle ce implicaţii are autorănirea în cazul femeilor cu tulburare de personalitate borderline, care sunt cauzele pentru care aceste femei apelează la ea şi ce metode folosesc pentru a-şi […]

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *