Căutăm parteneri cu aceeaşi condiţie psihiatrică

Alegerea partenerului se face pe diferite criterii care de multe ori sunt îndeplinite chiar de către cel care impune condiţiile. Un studiu publicat în JAMA Psychiatry şi discutat pe Scientific American merge cu un pas mai departe şi afirmă că oamenii cu probleme psihiatrice au tendinţa să alcătuiască cupluri cu alţi oameni care au aceeaşi condiţie psihiatrică. Cercetătorii suedezi au analizat o bază de date anonimizată de 700.000 de persoane pe o perioadă de timp cuprinsă între anii 1973 şi 2009 şi au căutat să vadă care dintre acele persoane aveau un diagnostic psihiatric menit să evidenţieze una din 11 condiţii: schizofrenie, tulburare bipolară, tulburare de spectru autist, anorexia nervosa, abuz de substanţe, ADHD, tulburare obsesiv-compulsivă, depresie majoră, fobie socială, agorafobie şi anxietate generalizată. Cercetătorii au verificat apoi înregistrările de căsătorie şi patternul reproductiv al acestor indivizi ca să vadă cine le-au devenit parteneri de viaţă şi să verifice dacă acei parteneri de viaţă suferă la rândul lor de o condiţie psihiatrică.

Corelările au dezvăluit că indivizii tind să aleagă parteneri de viaţă din rândul persoanelor care au aceeaşi tulburare sau boală mintală ca şi ei. O persoană cu schizofrenie – de exemplu – va avea tendinţa să se căsătorească tot cu o persoană cu schizofrenie şi nu cu una cu depresie. Studiul afirmă că indivizii tind să aleagă parteneri cu aceleaşi tulburări şi boli mintale ca şi ei într-o măsură ce nu poate fi atribuită hazardului. Interesant de observat că studiul dezvăluieşte totodată că în cazul unor boli ce nu ţin de spectrul psihologiei sau al psihiatriei corelaţia a fost negativă. Cu alte cuvinte, persoanele cu boala Crohn, diabet, scleroză multiplă sau artrită reumatoidă nu caută parteneri care să aibă aceleaşi condiţii medicale.

Într-un articol anterior discutam despre cum opusele în realitate nu se atrag şi despre cum căutăm parteneri asemeni nouă, care să aibă trăsături şi convingeri cât mai apropiate de ale noastre. Aceasta ar putea fi şi explicaţia psihologică pentru rezultatele obţinute de studiul amintit mai sus. O persoană depresivă va cunoaşte mai bine prin ce trece o altă persoană depresivă iar alegerea unui partener depresiv la rându-i echivalează cu o şansă mai mică de critică şi respingere în momentele mai negre ale vieţii.

Nu doar datorită amplorii lui şi eşantionului vast, dar şi datorită targetării unor condiţii psihiatrice specifice studiul acesta este deosebit de important pentru psihologi şi psihiatri de pretutindeni. Rezultatele acestui studiu pot fi folosite pentru a înţelege cum se răspândesc anumite boli mintale precum schizofrenia, cum acestea sunt perpetuate la nivel sociologic şi întreţinute în populaţie în ciuda factorului de extincţie care spune că o boală mintală precum schizofrenia sau tulburarea de spectru autist ar fi trebuit să dispară de la sine datorită faptului că indivizii care suferă de cele amintite au dificultăţi în întemeierea unei familii. Astfel, perpetuarea pe cale genetică a condiţiei lor ar fi trebuit dacă nu să dispară atunci măcar să scadă semnificativ din amploare.

Răzvan T. Coloja

Răzvan T. Coloja

Psiholog în Oradea. A terminat facultatea de Ştiinţe Socio-Umane (Psihologie), cea de Ştiinţe (Informatică), cea de Litere (Biblioteconomie) și masteratul de Psihologie Clinică, Consiliere și Psihoterapii. A publicat cinci romane şi câteva articole în reviste de specialitate. Vizitează-i site-ul personal.

De asemenea, ai putea dori...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *