Câteva date științifice despre creșterea eficientă a copiilor

Mulți părinți sunt îngrijorați când vine vorba de creșterea copilului și își pun întrebarea dacă demersurile pe care le iau în acest sens sunt cele bune sau nu. Să luăm de exemplu ”altoirea” copilului atunci când acesta este neascultător. Este indicat sau nu să ne batem copiii din când în când. Conform unei metaanalize a 50 de ani de cercetări, oamenii de știință de la Universitatea din Texas și de la cea din Michigan au examinat datele a peste 160.000 de copii și au aflat că cu cât crește posibilitatea ca acești copii să fi fost altoiți, cu atât a crescut și posibilitatea ca ulterior în viață ei să își sfideze părinții, să afișeze un comportament antisocial, semne de agresivitate, probleme de sănătate și dificultăți cognitive. Cu alte cuvinte, abuzul fizic asupra copilului nu este un factor benefic în creșterea și educarea acestuia deoarece poate avea repercusiuni asupra lui ulterior în viață și – mai mult – asupra părinților lui.

Diagnosticarea timpurie a copilului este și ea de luat în considerare, de ar fi ca acesta să sufere de – spre exemplu – ADHD. Conform unui raport publicat în Morbidity and Mortality Weekly Report (MMWR) și legat de copiii cu Attention Deficit/Hyperactivity Disorder, doar 55% dintre cei cu vârste între 2 și 5 ani au beneficiat de consultații anuale la psiholog, indiferent de forma de asigurare medicală deținută. Ceea ce înseamnă că 45% din cinci milioane de copii din Statele Unite nu au primit tratament corespunzător pentru ADHD și – cel mai probabil – nici nu au fost identificați ca având această tulburare. Importantă în creșterea copilului este și prevenția, de aceea se recomandă vizite periodice la psiholog pentru a putea identifica și elimina din timp acele elemente care s-ar putea pune în calea dezvoltării lui.

Aparent, ADHD-ul este o problemă serioasă în SUA (nu și în Franța). Un studiu efectuat la Universitatea Americană din Washington a arătat că acei copii care fuseseră diagnosticați cu ADHD aveau un stil de viață mai nesănătos decât copiii care nu fuseseră diagnosticați cu Attention Deficit/Hyperactivity Disorder. Chestionați pe mai multe scale, părinții copiilor cu ADHD (184 la număr) au afirmat că ai lor copii consumă mai mult suc îndulcit artificial, citesc mai puțin de o oră pe zi, sunt mai pasibili să petreacă în jur de două ore în fața televizorului zilnic și să fie mai puțini activi din punct de vedere fizic. Tot acești părinți ai copiilor cu ADHD au afirmat că unii dintre acești copii au probleme de somn.

Atenție și la primii ani de dezvoltare ai copilului. Un studiu recent a dezvăluit că și la vârste fragede copiii sunt atenți la mediul înconjurător și la atenția care le este acordată. Cei care au grijă de copiii mici, dacă își abat atenția de la aceștia când se joacă împreună cu copilul pot influența dezvoltarea ultimului în sensul că acel copil va avea probleme de concentrare ulterior în viață. Un studiu făcut de către Universitatea Indiana din SUA a preluat 36 de familii de părinți și copiii și a montat camere de filmat pe capul părinților pentru a vedea încotro privesc respectivii părinți atunci când se joacă cu ai lor copii. Cercetătorii au descoperit că bebelușii ai căror părinți se concentrau pe jocul lor aveau tendința să fie de patru ori mai mult centrați pe joc decât copiii părinților care se lăsau distrați de telefon sau alte forme de tehnologie (un SMS primit de la locul de muncă, un apel de la soție, un mesaj important survenit în timpul jocului cu bebelușul). Mai mult, cu cât mai privați de atenție erau bebelușii, cu atât gradul lor de concentrare a scăzut. De exemplu, spre deosebire de bebelușii ai căror părinți au fost distrași doar temporar de către telefon dar care au revenit rapid cu atenția asupra copilului, bebelușii ai căror părinți nu au depus efort în a se concentra pe ei au avut niveluri de atenție și mai scăzute decât primii.

Răzvan T. Coloja

Răzvan T. Coloja

Psiholog în Oradea. A terminat facultatea de Ştiinţe Socio-Umane (Psihologie), cea de Ştiinţe (Informatică), cea de Litere (Biblioteconomie) și masteratul de Psihologie Clinică, Consiliere și Psihoterapii. În prezent este doctorand în Sociologie. A publicat cinci romane şi câteva articole în reviste de specialitate. Vizitează-i site-ul personal.

De asemenea, ai putea dori...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *