Câte ceva despre persoanele obsedate de control

Cu toţii ne-am întâlnit la un moment dat în viaţă cu o persoană obsedată de control. Sunt cei convinşi că fără ei lucrurile s-ar prăbuşi, cei care cred că sunt înconjuraţi de incompetenţă. Cei obsedaţi de control sunt de obicei mereu nervoşi, fobici, obsesiv-compulsivi şi deseori se tem că pierderea controlului echivalează cu dezastrul. Dar cum recunoşti rapid o persoană preocupată de a deţine controlul?

În primul rând, obsedaţii de control ţin morţiş să aibă ultimul cuvânt. Nu contează cum şi în ce constă disputa, obsedatul de control va dori mereu să aibă dreptate şi să ofere opinia care încheie argumentaţia. Vor să arate cu orice preţ că sunt superiori din toate punctele de vedere, de la logica argumentaţiei şi deţinerea de informaţii valoroase şi până la modul inteligent în care combat alte argumente. Obsedaţii de control nu se pot abţine să nu corecteze persoanele din jur cu orice ocazie. Fie că e vorba de modul în care ţii paharul ori opinia ta cu privire la o melodie, cei obsedaţi de control nu vor rata ocazii în care să te corecteze şi să încerce să-şi impună punctul lor de vedere. Acest lucru crează frustrare în cei din jur şi-l fac pe obsedatul de control să pară deseori arogant.

Un alt lucru pe care trebuie să-l ştiţi despre persoanele cărora le place să deţină controlul este că nu le place să fie corectate şi că extrem de rar vor recunoaşte faptul că greşesc. A recunoaşte o greşeală în faţa altora echivalează cu pierderea stimei de sine şi cu poziţionarea lor cu o treaptă mai jos decât restul. Obsedatul de control nu va recunoaşte că greşeşte din cauză că se teme de posibilitatea ca ceilalţi să-i evidenţieze greşelile în instanţele ulterioare ori deoarece recunoscând o greşeală riscă să fie perceput ca fiind incompetent(ă).

Modul de gândire al persoanelor obsedate de control este dihotomic. Văd lucrurile ca fiind ori albe, ori negre. Discuţiile cu ei se limitează de cele mai multe ori la ”eu am dreptate iar tu greşeşti” şi cele mai mici păreri divergente pot naşte dispute aprinse. Trăiesc pentru a-i critica pe ceilalţi şi au seturi de principii fixe din care derivă sfaturi şi idei pe care ceilalţi – în concepţia lor – ar trebui să le accepte: dacă ar trebui sau nu să fumezi în anumite instanţe, dacă albul cămăşii se potriveşte cu culoarea sacoului, dacă un cutare cunoscut este considerat ca fiind priceput într-un anumit domeniu. Obsedatul de control îi judecă în permanenţă pe cei din jur şi îi priveşte ca fiind inferiori pe cei care nu sunt de acord cu el.

De cele mai multe ori obsesia controlului nu poate fi stinsă decât temporar. Discutaţi cu persoanele pe care le recunoaşteţi în tabloul de mai sus şi explicaţi-le ce anume din comportamentul lor vă deranjează. Cel mai probabil vor nega asocierea dar vă puteţi înarma cu situaţii şi exemple concrete. Argumentaţi calm aceste situaţii şi evitaţi critica aprinsă deoarece obsedatul de control reacţionează la critică agăţându-se şi mai mult de principiile lui. Scopul nu este să dovediţi că acum aveţi dumneavoastră dreptate ci să scăpaţi pe viitor de confruntări presărate de încăpăţânare.

Răzvan T. Coloja

Răzvan T. Coloja

Psiholog în Oradea. A terminat facultatea de Ştiinţe Socio-Umane (Psihologie), cea de Ştiinţe (Informatică), cea de Litere (Biblioteconomie) și masteratul de Psihologie Clinică, Consiliere și Psihoterapii. În prezent este doctorand în Sociologie. A publicat cinci romane şi câteva articole în reviste de specialitate. Vizitează-i site-ul personal.

De asemenea, ai putea dori...

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *